sâmbătă, 13 aprilie 2013

Rivalitatea in sah, psihologica sau intelectuala?


Rivalitatile in sport sunt fascinante; intre persoane, si uneori, intre tari. In box a fost Muhammad Ali vs Joe Frazier, si de multi ani in cricket, a fost intreIndiile de Vest si Australia. In fotbal, nu pot gasi o rivalitate mai mare si mai pasionanta decat Guyana si Surinam.
Chiar si acum rivalitatea dintre cei doi giganti ai sahului Karpov si Kasparov nu s-a incheiat la tabla
Sahul de asemenea are marile sale rivalitati. Jocul reprezinta o lupta psihologica, si intelectuala la masa de joc. Niciun cuvand nu se schimba in timpul competitiei. Mintea gandeste si vorbeste in toata perioada partidei. Tot ce iti dicteaza mintea vei face cu claritate si precizie la tabla cu propriile piese. Nu sunt necesare cuvintele.
Desi nu se fac schimb de cuvinte, sau schimburi de natura fizica, marile rivalitatti din sah sunt comparabile cu cele din alte discipline sportive. Simtim dispret fata de adversarul nostru, sau in limbajul lui Bobby Fischer “ne place sa ii vedem agitati”. In multe ocazii, jucatorii refuzau sa isi stranga mana inainte de inceperea partidei, fortand FIDE sa introduca acesta regula obligatorie.
Fischer -Spassky (Statele Unite versus URSS)
Alehin vs CapablancaFischer vs Spassky, si Karpov vs Kasparov sunt cateva rivalitati din lumea sahului. Dupa cum se spune, nu exista dragoste pierdurta intre acesti jucatori cand se luptau pentru suprematie. Acestia au fost titanii sahului. Capablanca era atat de sigur pe el incat declara ca sahul este la fel de natural ca si respiratul.
Mintea lui functiona la nivel de sinteza, si tot ce se intampla la masa de joc era la fel de natural ca si respiratul. Intre 1916 si 1924 nu a pierdut niciun meci. Era cunoscut ca si “masina cubaneza de sah”. Nimeni nu il putea atinge.
Alehin – Capablanca in meciul pentru titlul mondial disputat in 1927
In 1927, cand Capablanca era in varful carierei si se considera invulnerabil, i-a acordat dr. Alehin sansa sa acceada la titlul de campion mondial. AiciCapablanca a ajuns la propriul Waterloo. Brusc, ceea ce trebuia sa fie o victorie fara eforturi, s-a dovedit a fi o lupta istovitoare cu remize una dupa alta. Capablanca se afla in pozitia de lupta pentru viata sa. Sahul nu mai era asa de simplu precum respiratul. A pierdut titlul la Alehin si nu i s-a mai acordat sansa la revansa. In acea perioada nu exista o structura care sa guverneze sahul si care sa ceara campionului sa isi apare titlul. Campionul isi alegea adversarul. Dupa 9 ani de la meciul din 1927 cei doi s-au reintalnit fata in fata la un turneu, iar Capablanca a invins.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu